Despre tantra, respirație și suflet cu Lucia Jasna Glejtekova (partea I)

Revista noastră nu este dedicată doar masajului, ci și diferitelor alte forme de terapie, nu numai pentru corp, ci și pentru suflet. Astăzi am dori să vă facem cunoștință cu Lucia Jasna Glejtekova, care este dedicată tehnicilor de respirație și tehnicilor tantrice, care, cu ajutorul atingerii, ne pot elibera psihicul și ne pot face viața mai ușoară și mai fericită. Cum a fost drumul Luciei către tantra, cum o percepe ea și ce se întâmplă la terapie?

Lucia, pot să te prezinți pe scurt pe tine și domeniul în care lucrezi?

Îmi place să spun că sunt indefinibilă. Las energia să curgă liber. Când lucrez în natură, cu elementele, cu medicina rapé, sau în cadrul soundheeling-ului, sau atunci când cântăm la unele instrumente ca parte a vindecării prin audiție, mă simt ca un șaman. Când vine cineva la masaj, sau la terapie tantrică, atunci sunt un ghid tantric, o zeiță tantrică. Când vine cineva pentru tehnici de respirație, atunci mă simt ca un terapeut, deoarece lucrez cu psihosomatica, cu emoțiile, țin spațiul.

Când organizez o întâlnire de grup, mă simt ca un facilitator, moderator, organizator. Apoi mai sunt și blogger, luând în considerare că-mi scriu singură articolele și specialist în marketing Am un milion de poziții, îmi urmăresc energia și conștientizez, cine vrea și are nevoie să fie persoana mea, chiar acum în momentul ăsta.

Cum ai ajuns la tehnicile tantrice? Ce te-a motivat să mergi tocmai pe drumul acesta?

Cunoașterea fostului meu partener Tomáš Fodor. El era deja mult mai avansat, a fost un model, maestru spiritual și profesor pentru mine. Alături de el am descoperit că nu mă pot relaxa, aveam o problemă cu atingerea orgasmului alături de un bărbat, aveam probleme în general cu relaxarea în preajma bărbaților, pentru că aveam traume prezente din alte relații și din familia mea.

Mi-am dorit foarte mult să funcționeze totul cum trebuie, m-am lăsat condusă de el și de energie. Nu am forțat nimic, doar m-am deschis cu curiozitate și entuziasm către lumea tantrică și lumea terapiei, în care Tomáš mi-a permis să arunc o privire. Am fost asistenta lui la întâlnirile dedicate respirației holotrope. M-a lăsat să-mi descopăr darurile, să încep să-mi angajez intuiția, să includ atingerea... astăzi toate acestea au devenit o colaborare frumoasă.

Alături de Tomáš am început să lucrez cu oamenii, dar lucrul acesta încă nu îmi aducea suficienți bani, pentru a-mi acoperi cheltuielile. Sunt Capricorn, am nevoie să am pământ sub picioare, stabilitate și finanțe bine stabilite. Așa că universul m-a provocat, a tebuit să-mi tragă un șut de-a dreptul, ca să părăsesc corporația. Acolo mă chinuiam doar, aveam anxietate, depresie, senzația că îmi pierd timpul și știam că am potențialul de a-mi folosi timpul mai bine.

Însă mă agățam cu toată puterea de siguranța din corporație. Țin minte momentul în care stăteam pe balcon, aveam deja firma deschisă și mă întrebam eu pe mine: dar ce voi face eu totuși de fapt? Participasem deja la niște cercuri, aveam deja și câteva cursuri, terapia prin arte și așa mai departe, dar asta nu ar fi plătit facturile. Atunci a venit o prietenă la mine și mi-a zis: „Lucia, nu ai vrea să practici tantra? Eu te învăț.“

Inițial au existat bariere. Ce? Eu și tantra? Nu puteam să-mi imaginez lucrul acesta. Dar Universul mă provoca deja prin (in)stabilitate: Uite, oricum trebuie să faci ceva, așa că încearcă. Și deoarece aveam o minte deschisă, am zis, bine atunci, am să încerc.

Am încercat și am concluzionat că este wow! În acest domeniu chiar mă simt bine, mă simt acasă și până la urmă, acest lucru mă vindecă și pe mine! Am rămas în încredere în univers, m-am relaxat pur și simplu, am renunțat complet la toate așteptările și ideile. Nu am plănuit niciodată să practic tantra, deși tratam și ghidam oameni, împreună cu Tomáš, de trei ani, folosind tehnici tantrice, dar niciodată nu aș fi spus că voi începe așa. A fost doar o întâmplare? Sau un drum? Trebuia însă să fi fost foarte sigură, că mi se întâmplă exact ceea ce trebuie.

Cum ai defini tantra în sine? Mulți oameni o percep doar ca pe o tehnică erotică.

Văd o problemă în faptul că, cuvântul tantra nu mai este unul actual în această eră. A fost cândva, atunci când tantra a apărut ca doctrină în India. Pentru omul care nu trebuia neapărat să muncească, avea libertate, putea să mediteze, trăia într-un mediu cald unde era recoltă de 4 ori pe an și nu își făcea griji pentru nimic. Avea timp pentru practici tantra. Noi suntem momentan exact în situația opusă. Cuvântul tantra are deja atâtea semnificații diferite, a devenit aproape un cuvânt indecent, sau nepoliticos, o înjurătură. Când cineva vorbește despre masajul erotic, masajul cu happy end, masaj cu finalizare sexuală, deja lumea gândește, hmmm, asta ar putea fi tantra. De fapt, în aceste momente aș fi dispusă să renunț la cuvântul tantra și mulți terapeuți deja, folosesc o altă denumire. Vorbim în continuare despre aceeași sursă, dar datorită faptului că omenirea se schimbă și cuvântul tantra este folosit greșit, vorbim despre ritualuri de atingere, artă intimă, sau masaj holistic.

Pentru cine este potrivită terapia tantrică?

Haha Pentru toată lumea. Este la fel ca și cum m-ai întreba: „Cui i-ai recomanda cazare pe malul mării, o plimbare afară la soare, somn, învățarea respirației corecte?“. Energia sexuală o avem cu toții. Suntem născuți din aceasta, am apărut pe lume prin conexiunea dintre două persoane. Dacă lăsăm la o parte cazurile de viol, majoritatea dintre noi am fost concepuți dintr-un act de iubire, care este conectat cu sexualitatea, cu energia sexuală. Aceasta este de fapt viața din noi, adică dacă cineva simte că are energia stagnantă, nu își trăiește viața la maxim, nu își trăiește la maxim emoțiile, acestuia i-aș recomanda terapia tantrică.

Lucrezi cu grupuri dar și individual. Care parte este mai interesantă?

Vorbim despre două lucruri total diferite. Grupurile sunt excelente, atunci când inclusiv eu îmi pierd motivația. Și eu sunt tot om, mi se întâmplă să am ups and downs, am câteodată o dispoziție proastă și am nevoie de terapie Cu grupurile reușesc să experimentez lucruri atât de uimitoare, încât rămân surprinsă. Pentru mine asta este reînnoirea motivației, de asemenea, o sursă de înțelepciune și încredere în ceea ce fac.

În grupuri lucrurile se întâmplă de la sine. Eu cu Tomáš doar stabilim structura, suntem cronometratori de jocuri pentru adulți. Sună aiurea, dar toți participanții sunt îmbrăcați Nu controlăm nimic în afară de timp, activitățile decurg de la sine. Oamenii își trăiesc propriile experiențe în timp ce le împărtășesc altor oameni. De aceea foarte des apar acele momente AHA și WOW. Trăirea experienței împreună cu alți oameni, te face să simți, că da, este reală. Așa că aceasta este motivația mea. Acea muncă este reală, conștiința este reală, sufletul este real, atunci când văd o persoană experimentând ceva minunat.

Spune-ne mai multe despre cum arată terapia în grup, ce se întâmplă în mod concret acolo?

Întotdeauna avem cu Tomáš pregătită o temă diferită. El are cincisprezeve ani de experiență, a trăit în comunitatea Osho, este elevul lui John Hawken, eu am în spate mai multe tabere de retreat, unde am experimentat diverse terapii. Continuăm în structură, alegem un subiect, de exemplu lucrul cu energia kundalini, relații, sau limite. Subiectele se succed într-o anumită ordine, întâlnirile au loc regulat la două săptămâni, avem deja un grup fix.

Cu tema intimității ne vom ocupa la final. Timpul împreună este planificat în mod intenționat, astfel, încât participanții să se deschidă treptat, să se apropie și să fie și mai autentici în viața lor. Adesea, activitățile planificate se schimbă în funcție de o situație specifică din grup. Tomáš este un izvor de diverse exerciții, le are cu miile în cap, le alege pe cele care se potrivesc evenimentelor curente din grup, în funcție de nevoile acestuia.

Așadar este vorba despre atingeri? Despre exerciții fizice? Despre respirație? Despre povestire?

Toate cele pe care le-ai enumerat, este despre povestire și despre mișcare, despre respirație, despre meditație, despre voce, despre sunete și despre atingere, dar lucrăm cu oameni îmbrăcați, nu vorbim despre atingeri pe pielea goală, în acest sens nu trebuie să vă faceți griji. Vin la noi femei și bărbați, în majoritatea timpului jumătate, jumătate, dar ni s-a întâmplat și să fie doar bărbați. Și din nou, am ales exerciții care se potriveau grupului în acel moment.

Să revenim la terapia individuală.

Da, ai vrut să știi care este diferența. În cazul terapiei individuale, pentru mine, este vorba despre a rămâne în prezent, conștientă și de a-i aduce persoanei ceea de ce are nevoie. Când sunt suficient de motivată și centrată, pot să renunț la personalitatea mea și să mă dedic pe deplin doar acelor lucruri de care are nevoie persoana dată.

Deci este imposibil să aleg ce prefer să fac, sunt două fețe ale aceleiași monede, am nevoie de amândouă, să dau și să primesc.

Vă vom aduce în curând și a II-a parte a interviului cu Lucia, în Revista Maser.