Migrena: declarată a șasea boală cu grad de handicap de către OMS

Migrena este o boală neurologică cu o pondere semnificativă a eredității. Mecanismul apariției sale nu este încă complet clar, din punct de vedere medical este vorba despre modificări vasculare, hormonale și nervoase la nivelul creierului, legate de un dezechilibru de serotonină. Cum este diferită de alte dureri de cap, ce o declanșează cel mai adesea și ce puteți folosi pentru o durere de cap, în afară de medicamente?

Nu este doar o durere de cap obișnuită

Declanșatoarele migrenei pot fi similare cu alte tipuri de dureri de cap, dar tipice sunt durerile pulsatile moderate până la severe, pe o parte a capului, în jurul cefei, care durează de la câteva ore până la trei zile, adesea însoțite de hipersensibilitate la lumină, sunete, mirosuri, amețeli, greață, sau vărsături.

Medicamentele disponibile în mod obișnuit pentru durere, funcționează rar în mod fiabil, pentru o migrenă avansată. Această boală afectează femeile de 3 ori mai des decât bărbații, iar nici copiii nu sunt cruțați. Pacientul nu are deseori de ales, decât să ia medicamente speciale pentru migrene și să se odihnească într-o cameră liniștită, întunecată, până când atacul trece.

Migrena cronică

Atacurile de migrenă neplăcute pot recidiva, la unele persoane de mai multe ori pe săptămână. Dacă o migrenă intră într-un stadiu cronic, este mai dificil de gestionat, epuizează pacientul, acestuia fiindu-i imposibil să muncească și este o cauză frecventă de incapacitate de muncă, sau chiar de pensionare pe caz de boală.

Prin urmare, este bine să știți să deosebiți migrena de alte tipuri de dureri de cap și să căutați cauzele, declanșatoarele, sau o combinația a acestora. Unii factori declanșatori îi putem influența (de exemplu, somnul), alții (precum modificări ale presiunii atmosferice) nu pot fi influențați, iar organismul poate face față adesea atacului unui singur factor, nu și unei combinații de factori declanșatori.

Se anunță dinainte

Vizita neplăcută a unei migrene, poate fi anunțată chiar și cu o zi înainte, de o senzație de rigiditate la nivelul coloanei cervicale și a gâtului, iritabilitate și neliniște, oboseală, letargie, tulburări de concentrare, dar și un apetit crescut pentru mâncare.

Aproximativ 20% dintre cei care suferă de migrene, experimentează înainte, sau în timpul unui atac, așa-numita aură, înșelăciune a simțurilor, cel mai adesea legată de vedere, când în câmpul vizual apar fulgerări, sau pete, sau simptome neurologice precum amorțeală la nivelul membrelor, feței, tulburări de vorbire.

Cei mai frecvenți declanșatori ai unui atac de migrenă, dar și a durerilor obișnuite de cap:

• schimbările de vreme, sau fluctuațiile de tensiune,
• un somn prea lung, sau prea scurt,
• deshidratarea,
• stresul, oboseala, epuizarea,
• alcoolul,
• foamea (scăderea zahărului din sânge),
• unele alimente, sau combinația dintre anumite alimente,
• schimbările hormonale (ciclul menstrual, graviditatea, alăptarea, premenopauza).

Prevenirea durerilor de cap și a migrenelor

Migrena este o boală neurologică și trebuie tratată de către un medic, cel puțin pentru a exclude alte cauze grave ale durerilor de cap severe, cum ar fi anevrismul, tumora cerebrală sau boli grave de ochi sau dentare.

În cazul durerilor de cap frecvente, de orice tip, este indicat să vă revizuiți stilul de viață. De asemenea, se recomandă, să se țină o evidență zilnică scurtă, timp de cel puțin trei luni, pentru a identifica posibilele declanșatoare a durerilor: pentru a consemna starea vremii, respectarea regimului de hidratare, mișcarea, alimentele consumate, alcoolul și, pentru femei - ciclul hormonal.

Prevenirea la domiciliu include, pe lângă schimbarea stilului de viață, și anume somnul regulat, regimul alimentar și cel de hidratare și exercițiile fizice, limitarea consumului de alcool și atenția sporită la consumul de cofeină și alți stimulenți, în special limitarea factorilor de stres.

Aici ne poate ajuta masajul, pe care îl aplicăm când observăm primele semne de disconfort, sau chiar mai bine, ca parte a prevenției, un masaj obișnuit cel puțin o dată pe lună. Puteți alege masaje mai scurte pentru cap și gât, sau masaje pentru întregul corp, care durează mai mult de o oră, dar concentrați-vă pe proceduri de relaxare și detensionare, într-un mediu plăcut.

În cazul auto-masajului tâmplelor, zonei capului și a cefei, puteți utiliza un amestec de ulei purtător și ulei esențial, cele mai recomandate uleiuri esențiale fiind cele de mentă, eucalipt, lavandă, melisă, sau de citrice. Evitați zona ochilor.

De ajutor pote fi și o eșarfă, șal, sau bentiță, strânsă bine în jurul capului. Unele persoane pot fi afectate de căldură, altele de senzația de rece, procedați în funcție de ceea ce vă aduce alinare, fie o compresă rece, fie o căciulă caldă pe cap.

Rigiditatea în zona gâtului, care se lasă adesea cu dureri de cap, poate fi atenuată printr-un exercițiu scurt, pentru ceafă și gât. Învățați din timp exercițiile adecvate, astfel încât să le puteți folosi într-o situație critică. Este potrivită și gimnastica facială, care relaxează mușchii feței.

Un management mai bun al stresului și o regenerare mai rapidă din oboseală și epuizare, care pot declanșa dureri de cap, pot fi rezolvate și prin utilizarea uleiului de magneziu pentru baie, sau masaj. Magneziul este implicat în peste 300 de procese chimice din organism, în alimente acesta există din ce în ce mai puțin, din cauza tratamentelor chimice și a epuizării solului și, dimpotrivă, organismul nostru are nevoie de acest mineral în doze crescute din cauza stresului și a solicitărilor zilnice.